Nu sunt un fan al scurt-metrajelor. De fapt, nu sunt o cinefilă par excellence, de aceea, îmi justific patetic stângăcia în a analiza acest filmuleţ care a reuşit să mă cucerească.
În Logorama am văzut un avertisment. Cinicii vor spune că supra-analizez, însă am văzut în acest film superficialitatea care ne înconjoară în fiecare zi. Cu un subiect afumat şi răsuflat, de blockbuster ieftin, cu scene parcă scoase din diverse filme de acţiune şi cu mult mult advertising pe secvenţă. Să-i spunem reţetă de succes. Un sfert de oră plin de sarcasm, fără prea multă profunzime, dar oare nu e „more than meets the eye”, după cum ar spune englezul. O satiră acidă, poate chiar lipsită de fineţe uneori, la adresa modului în care ne distrăm, a consumatorilor fervenţi care ajung să se identifice cu brandurile pe care le cumpără. Iar finalul, ei bine, prea puţin surprinzător, în stilul hollywoodian de thriller, cu doi supravieţuitori şi un dezastru natural venit să „purifice”.
Am pierdut 15 minute cu folos, cu un film ce pare să amestece toate reţetele de succes verificate şi răsverificate. Şi poate că tocmai această combinaţie de clişee realizată asiduu, combinată cu şi mai mult comercial dat de cele peste 2500 de logo-uri (nu, nu am stat să le număr) sunt exact sarea şi piperul de care avem nevoie să evoluăm, să ne depărtăm de filmuldemaresuccesfărădesubstanţă. Sau nu. Deşi, până la urmă, rolul artei este să mişte, să nască interpretări şi controverse, aş urî să ajung în zone de interpretare pe care autorii nici nu le-au cuprins (cred că deja am făcut-o) aşa că mă voi opri aici. Fiecare poate vedea în acest scurt-metraj conform propriei sale viziuni de viaţă, propriilor sale concepţii… sau pur şi simplu vor fi 15 minute risipite sau cel mult distractive.
Mi s-a mai dovedit încă o dată, la câteva zile după ce am mai avut o astfel de revelaţie despre care o să vă povestesc altă dată, că francezii sunt cei mai buni când vine vorba de evoluţie, de nou, de inovaţie. Dacă doriţi să-mi luaţi de bun sfatul, vă invit să urmăriţi filmul.
De copyright ai auzit? 🙂
DAR NU ESTE CORECT
Ce anume „nu este corect”?