Galileo Galilei, părintele fizicii, astronomiei şi ştiinţei moderne

,,Am văzut lucruri pe care nu le-aţi crede…”

Primul savant adevărat al lumii a fost italianul Galileo Galilei, născut lângă Pisa pe 15 februarie, 1564. Ingenioasele sale experimente au contrazis ideile grecilor antici despre spaţiu, despre gravitaţie şi chiar despre mişcare. Descoperirile lui Galilei au însemnat apariţia fizicii ca ştiinţă, dar ele i-au adus mari probleme.
Galilei a fost învăţat de călugării din Villa Vollombsa şi a intrat la universitatea din Pisa în 1581 pentru a studia medicina.Curând, el s-a transferat la fizică şi matematică, părăsind universitatea fără diplomă, în 1585. Într-un timp a dat meditaţii private şi a scris despre mişcările hidrostatice şi naturale, dar nu a publicat nimic. În 1589 a devenit profesor de matematică, unde a arătat studenţilor săi eroarea lui Aristotel, care credea că corpurile mai grele cad mai repede. Conform legendei, Galilei ar fi dat drumul unor bile de greutăţi diferite, din turnul înclinat din Pisa, pentru a arăta că acestea cad simultan pe sol. În realitate, el a lăsat libere, probabil bilele pe un plan înclinat. Galilei a descoperit că toate corpurile cad la fel datorită gravitaţiei, cu excepţia celor foarte uşoare sau pufoase, pe care aerul le-ar putea frâna.

Galilei a fost remarcabil în tot ceea ce a făcut. În 1609, el a aflat despre invenţia telescopului şi s-a apucat să-şi construească unul. A fost cel mai reuşit telescop din acea perioadă. Folosindu-l, a descoperit munţii de pe Lună, sateliţii lui Jupiter şi nenumărate stele mici, ascunse până atunci în imensitatea Universului. Lucrurile pe care le-a văzut l-au convins de adevărul teoriei heliocentrice a lui Copernic. A şi afirmat acest lucru într-o carte, în 1632. Rprezentanţi Bisericii catolice nu au fost deloc impresionaţi. Au interzis cartea şi l-au închis pe Galilei.

Descoperind inerţia (tendinţa corpurilor de a-şi păstra mişcarea sau starea de repaus atâta timp cât asupra lor nu acţionează nici o forţă), Galilei şi-a dat seama că nu există nicio diferenţă între o mişcare cu viteză constantă şi repaus. El a exprimat această idee într-o carte: să ne imaginăm un peştişor care înoată într-un bazin aflat pe un vas ce merge sau stă. Din punct de vedere al peştişorului, nu contează dacă vasul se mişcă sau stă. Când vasul se mişcă, peştişorul nu este împins în spatele bazinului, el înoată normal. Exact din acelaşi  motiv, dacă Pământul s-ar roti, norii şi păsările n-ar rămâne în urmă, iar clădirile nu s-ar răsturna. Ele şi-ar păstra mişcarea de rotire datorită inerţiei. Astfel, Galilei a rezolvat dilema rotirii Pământului în jurul Soarelui.

Cele mai cunoscute citate ale lui Galilei:
• „Orice adevăr este uşor de înţeles odată ce a fost descoperit. Important este să-l descoperi.”
• „Nu poţi învăţa pe cineva totul. Poţi doar să-l ajuţi să descopere adevăruri în el însuşi.”
• „Refuz să cred că acelaşi Dumnezeu care ne-a dotat cu simţ, raţiune şi intelect, a intenţionat să le uităm rostul.”
• „Soarele, cu toate planetele învârtindu-se în jurul său, depinzând de el, poate totuşi să coacă un ciorchine de strugure de parcă n-ar avea nimic altceva de făcut în întreg Universul.”
•  „Nu am întâlnit niciodată un om care să fie atât de ignorant încât să nu pot învăţa nimic de la el.”
•  „Îndoiala este tatăl invenţiei.”
•  „Măsoară ceea ce este măsurabil şi transformă în ceva măsurabil ceea ce nu se poate măsura.”
• „Când vine vorba de ştiinţă, autoritatea a o mie de oameni nu valorează cât dovada umilă a unuia singur.”
• „Acolo unde simţurile ne dezamăgesc, dovezile trebuie sa intervină.”
• „Biblia îţi arată cum să ajungi în Rai, nu cum funcţionează acesta.”

La 350 de ani după moartea sa, în 1992, Vaticanul a recunoscut formal marea valoare ştiinţifică a lui Galileo Galilei, „reabilitându-l” şi absolvindu-l de acuzaţia de erezie.