Una dintre ipotezele apariţiei omului pe Terra, la fel de contestată ca şi celelalte, însă devenită „clasică” printre oamenii de ştiinţă, spune că omul se trage din maimuţă şi că a trecut prin mai multe stadii până a ajuns în forma actuală, atât ca fizic, cât şi ca psihic. În secolul al XIX-lea, Charles Darwin schiţa tipurile de dezvoltare umană, ultimul tip fiind „Omul modern” sau „Homo sapiens sapiens”. În secolul al XX-lea schiţa lui Darwin ar putea fi completată. Este însă vorba în continuare de o evoluţie a omului, în toate sensurile?
De-a lungul secolului al XX-lea, „Omul modern” a creat diverse mecanisme ce dau lumii o nouă viteză a dezvoltării: automobilul, radioul, televizorul, telefonul, calculatorul. Această serie de creaţii culminează cu apariţia PC-urilor, la mijlocul anilor `70, când apare „Apple II”, un PC produs de compania Apple cu ajutorul programului Visicalc. În 1981 apare primul calculator IBM, dotat cu procesor Intel 8088. IBM angajează compania Microsoft pentru a realiza un sistem de operare. Aceste „maşinării” domină, încă de la apariţie, viaţa „Omului modern” pe care îl transformă, cu sau fără voia lui, în „Omul informatician”, creator al unui adevărat „Univers Digital”. Noile creaţii includ telefonul mobil, notebook-ul sau „PC-ul mobil” şi fac referinţă la dezvoltarea intensă a PC-ului ( apar noi sisteme de operare, noi programe, jocuri şi desigur Internet-ul).
În 2009, „Universul Digital” este gigantic, elementele sale cunoscând o varietate foarte mare şi ajungând să domine, într-un fel, viaţa omului. Există nenumărate aparate de care omul a devenit practic dependent, au apărut şi roboţi care imită viaţa unui om, Internet-ul conţine majoritatea informaţiilor prezente pe Glob, programele şi jocurile tind să creeze dependenţă prin perfecta lor asemănare cu lumea reală, iar administrarea majorităţii lucrurilor de pe Terra depinde, în proporţie covârşitoare, de nişte computere.
Universul digital a devenit practic un ţinut nemărginit în care omul se transformă treptat, din creator, într-o fiinţă dependentă de propriile creaţii. Mai poate fi oare completată schiţa lui Darwin cu o nouă etapă a evoluţiei umane?
Foarte bun articolul. Ai surprins esenţialul. În legătură cu ultima ta întrebare, cred că schiţa lui Darwin va fi completată dar nu de om, ci de ceva creat de om.
Omul nu devine dependent de propria creație, ci evoluția acestuia. Odată cu evoluția tehnologiei, noi nu numai că sporim gradul de confort al speciei noastre (în inversă proporționalitate cu efectul asupra mediului – poluarea), ci evoluăm noi înșine, prin propria creație, căci numai creeând Omul poate evolua.
Cât despre Creație versus Evoluție, cred că inteligența umană nu a ajuns (încă) în stadiul în care să poată explica apariția existenței Universului.
Teoria Creației:
Gândește astfel: dacă punem în comparație: [omul cu o creație a sa] ȘI [Dumnezeu și creația sa, Universul]->
comparăm deci omul cu Dumnezeu și o creație a sa (de exemplu, un cod c++) cu universul;
->Înseamnă că existența divinității atinge nivele pe care inteligența umană nu le poate atinge în acest moment; or, o anumita unitate (spre ex. o variabilă din cod) din perspectiva noastră nu are deloc inteligența ci este doar o abstractizare a unei date cu care lucrăm, iar acea entitate nu va înțelege nicidecum tipul de ființă pe care îl reprezinți și faptul tu ai creat acel cod într-un compilator (pe care acea entitate nu are nicio șansă să-l înțeleagă, întrucât nu stă în atribuițiile acesteia). Prin urmare, un om, un individ din specia umană este, comparat cu divinitatea, ca variabila din cod: o entitate neîsemnată, net inferioara ca nivel de inteligență și putere de creare.
Teoria Evolutiei:
Din câte ai citit probabil ai observat ca în cazul evoluării unei specii din altă specie, doar specia evoluată rămâne, iar cea anterioară dispare în urma procesului de evoluție. Deci în niciun caz nu putea omul să evolueze din maimuta în așa fel încât ambele specii să rămână în același timp.
Just my two cents:)