Ce dor îmi e…
Să mai am timp să scriu, să respir, să mă opresc în loc şi să simt că nu trec clipele pe lângă mine şi mă lasă în urmă. Încă nu îmi vine să cred cu câtă repeziciune au trecut anii şi la începuturi chiar mai uitam să cobor din tramvai unde îmi era locul, cu […]
Există o limită a cunoașterii? (III)
Vrei să cunoşti lucrurile? Priveşte-le de aproape. Vrei să-ţi placă lucrurile? Priveşte-le de departe. … ieri este istorie, mâine este mister şi astăzi se numeşte prezent. Cu siguranţă nu sunt nici prima, nici ultima care scrijeleşte aceste litere virtuale, cu degetele înfipte-n tastatura… de acum prăfuită. Consider de cuviinţă că pentru a putea defini limitele […]
Trecut-au anii…
Sunetul de clarinet începe timid, dar strategic. Zgomotele vocilor neliniştite de tineri, şi nu numai, se opresc brusc. Fiecare permite învăluirea, involuntar – e o dorinţă de mult râvnită de suflete. Muzica strecoară un strop de melancolie, creează decorul potrivit pentru meditaţie. Negrul de pe cămăşile celor doi trezeşte în mine o sumbră senzaţie. Aşteptam […]
Comentarii recente