Criminalul de suflete

Am atât de multe gânduri care îmi jefuiesc zilnic mintea, încât nu reușesc să le țin sub un control cât de cât precis.

Vreau la munte. Să urc pe cele mai înalte creste, de unde să privesc lumea minusculă.

Vreau, totodată, să vii să îmi îmbrățișezi sufletul și să storci din el toate sentimentele pe care ți le port…să nu mai rămână nici unul. Să îl lași apoi fără suflare și să fugi de lângă el. Să rămână singur în agonia imperfectă a dorințelor de El. Să devii criminalul sufletului meu și să trebuiască să te dau în judecată. Să fii dat în urmărire generală, să îți apară chipul peste tot: pe toate posturile de televiziune, în toate ziarele și în fiecare colțisor al orașului. O să fie și afișe fosforescente ca să îți văd imaginea și seara, ori de câte ori mai întârzii în ajungerea mea acasă.

O să îmi suni inima și o să o ameninți să înceteze, iar gardienii îți vor înregistra apelul, cu mașinării din alea ca în filme, în încercarea de a te localiza. O să închizi înainte să-ți dea de urmă . Și atunci inima o să se alarmeze ritmic. Amețitor de ritmic.

(c) Ioana Chirila (1)

Să te lași văzut, totuși, ca să nu îți duc dorul! O să trimit după tine visele, în mașini albe cu lumini roșii și albastre. O să te prindă la granița minții mele, o să te aducă la mine să te pot identifica. O să trebuiască să-mi îmbrățișezi sufletul ca să îmi dau seama că ești tu. Vei avea asupra ta mii de alte sentimente ce nu îți aparțin. Vei încerca să te aperi zicând că ți le-am oferit, însă tot ce vei spune va fi folosit împotriva ta.

După identificare o să te ducă în fața judecătorilor care vor fi cât se poate de obiectivi. O să fii găsit vinovat de mai multe decât crezi tu că mi-ai făcut: intrare prin efracție în toate activitățile pe care le desfășor, în gânduri, pe retină, în discuții, vise, dorințe și speranțe; vătămare sentimentală cu jaful acestora și uciderea oricăror gânduri atunci când te văd.

O să fii condamnat să stai în sufletul meu 123 de ani fără suspendare. Vei sta singur într-o celulă neîncuiată, cu gratii de stele și vei primi sentimente non-stop.

Eu zic să te gândești bine dacă vrei să-mi îmbrățișezi sufletul. Nu de alta, dar o să mă simt obligată să-ți trimit scrisori în închisoare, zilnic. Și nu cred că aș suporta ochii mustrători ai minții mele când o să citească adresa de pe plic: “Penitenciarul unui suflet zdrobit, pe jumătate ars și mânjit de imaginile unui El, Holul de sus al sufletului Meu, Celula-iubire târzie de liceu”.

Și, totuși, să nu te gândești prea mult!

Azi am cântat. Și din voce și la chitară. Și am scris despre tine, noul El.

…~Vezi ce-mi faci?! ~…

Share Button

Redactor, clasa a XI-a C

Lasă un Răspuns

CAPTCHA

*