Elena Druţă
Excelsa cea mândră
(poveste dedicată fetiței ce a vrut să vadă reptilele) Era odată, într-o îndepărtată zi de lună a Soarelui, o ființă mândră și rece. Numele ei era Excelsa, avea părul roșu ca focul, amestecat cu sânge, și un corp splendid de căprioară, subțire ca un fir de păianjen și rezistent ca oțelul. Excelsa era minunată, dar […]
Femeile din viața mea
Ea nu este singură; ea are mai multe forme, fiecare fiindu-mi dragă în felul său. *** O primă ea este scundă, împovărată de peste 70 de veri, cu mâinile uscațive și calde care cândva îmi împleteau părul în cosițe. Îmi plac ochii ei resemnați; îi admir caracterul, puterea pe care a avut-o ca să treacă […]
O îmbrăţişare
…Toate visele mele încep cu un gând rătăcit printre rânduri de cărţi învechite. Praful şi mirosul acestora îmi trezesc acel sentiment de comfort şi relaxare mentală şi totodată, îmi deschid larg fereastra spre vise. Îmi plac visele pe care le văd cu ochii deschişi. Îmi plac, pentru că oprindu-mi privirea într-un punct oarecare, pot vedea […]
Comentarii recente