Alumni LIIS

14 responses to “InfoArtist – arta care vine din suflet”

  1. AiNn

    Doar pentru că nu am luat vreun premiu special pentru „candoare” sau pentru „atenţia specială acordată teatrului” nu înseamnă că nu am dat tot pe scena. Pentru noi, am fost cât am putut de buni şi ne-a rămas, ce-i drept, doar distracţia, dar asta a făcut cât toate diplomele concursului 🙂

    Mulţumim d-nei Anamaria Ghiban şi lui Graţian!!

  2. Vlad S.

    Subscriu.

    Îmi pare rău că la piesa noastră au stat cu ochii închişi şi mâinile la urechi, dar ce să-i faci. Important e că am primit această şansă, şi am profitat de ea la maxim.

  3. Alex. Chimu

    Am o completare, la cele două concursuri Spoken English am fost coordonaţi de doamna profesoară Jităreanu Laura, căreia se cuvine să îi mulţumim pe această cale, au fost două încercări reuşite de aducere ăn scenă a domnului Shakespeare datorită dumneaei.
    Adevărat, mii de mulţumiri doamnei profesoare Ghiban şi lui Graţian, pentru că ne-au motivat prin pasiunea lor şi prin devotamentul faţă de lucrul bine făcut. Doamna profesoară şi-a dedicat o mare parte din timpul liber pentru a ne coordona iar Graţian ne-a dat nişte indicaţii care au adus un suflu puternic de viaţă autentică în piesă.
    Felicitări tuturor artiştilor din InfoArtist, nişte oameni de nota zece, nişte colegi uniţi şi care au ştiut să trateze cu maxim de seriozitate şi profesionalism acest demers teatral, deşi experienţa era minimală în momentul începerii repetiţiilor. Dar lipsa acesteia nu a afectat deloc jocul de excepţie. La mai multe piese, colegi!

  4. Dan Colcer

    Nu vă lăsaţi descurajaţi de lipsa premiilor… sunt doar nişte hârtii, nu aveţi nevoie de ele… dacă sunteţi buni lumea o să vadă. Bravo Infoartişti!.. .Mult succes în continuare! Felicitări Vlad Constantinescu… nu de alta dar e var-mio.

  5. Sadra

    .. pe noi ne-aţi uitat… cele care au început nebunia?! din câte îmi amintesc eu şi Raluca am început… ulterior alăturanduni-se-ţi voi. 😛
    Felicitări fraţilor… am rămas fără cuvinte. Recunosc: eu nu cred ca aş fi putut juca pe scena Teatrului Luceafarul.
    Felicitari

  6. Somebody

    Noi suntem aştia şi în sufletul nostru ştim că am fost printre cei mai buni… Şi dacă „candoarea artistică” nu e de noi, nu ne supărăm, pentru că teatrul este şi noi ştim să-l facem bine.

  7. Somebody

    Cum să vă uităm băi? De la voi a început totul. Mulţumim şi Ioanei şi Ralucăi, că dacă nu erau eleeee… 😡 Pardon, Helena şi Puck! :X

  8. JPro

    Good job, guys! Dar să nu uităm de cum a început totul cu piesa aia fără decor, din Shakespeare şi cu indicaţiile d-nei Jităreanu… M-am văzut şi eu într-o poză, pe scena de la Liceul Naţional 🙂 Apropo, dacă veniţi anul astă la Spoken Drama, aveţi concurenţă din partea unui fost membru al echipei…

  9. JPro

    A, şi repetiţiile din parcul guliver :))

  10. Somebody

    Nu mai venim din păcate. Salutări şi ţie Iosif. 🙂

  11. Somebody

    Văd că facem reuniune de trupă aici. :)) a, şi multă baftă la spoken…

  12. JPro

    Ms mult; succes şi vouă şi la multe =D>

  13. admin

    Buna,

    M-a izbit astăzi curiozitatea să caut pe internet numele meu și am dat peste un articol din Evenimentul de Iași. Recunosc că am fost suprinsă. Am rămas și mai suprinsă, în mod plăcut, când am citit că trupa de teatru InfoArtist a jucat o adaptare a piesei mele, „Logodnicele”.
    Vă scriu vouă, redactorilor de la „Joc secund”, pentru că sigur îi cunoașteți pe actori. Mă gândisem să scriu la secretariat, dar cred că ar fi fost o cale prea oficială. Nu știu cum e în Iași, dar pe la mine secretariatele răspund greu și trebuie să le somezi de multe ori până să obții ceva.
    Vreau să le multumesc celor de la InfoArtist că au ales piesa mea, chiar a fost o bucurie pentru mine.
    E o bucurie cu atât mai mare cu cât nu ne cunoaștem.
    Poate vom găsi o ocazie să ne întâlnim și să stăm de vorba: suntem de vârste apropiate și cred că ar fi interesant.

    Mult succes și vouă, redactorilor de la „Joc secund”: e foarte greu să faci o revistă în ziua de azi.

    Cu drag,
    Maricica

  14. Alex. Chimu

    Vai, a venit muntele la Mahomed! 🙂 Recunosc că sunt onorat şi fericit că nu te-ai supărat pe noi, eu eram în echipa omul cu teama, îmi era teamă că te vei supăra pe noi pentru că nu am cerut voie să folosim scenariul, chiar aveam de gând să îţi trimit un mail să îţi spun, dar aşteptam festivitatea de premiere. Cum nu a luat niciun premiu, am renunţat la idee.
    Desigur, mi-ar face plăcere să ne întâlnim toţi şi să discutăm. Dacă vrei, îţi pot trimite filmarea piesei, poze de la piesă şi alte materiale.

    Cu respect,
    Alex. (decanul)

Lasă un Răspuns

*