Cuvinte

O lacrimă se îngână pe altarul visării.
Lovesc bine răul şi potolesc fericirea,
Opresc dragostea şi feresc limita,
Zăresc în fereastră soarele fără aripi,
Mânjesc pe o coală lupta de visuri,
Gânguresc ca şi cum aş fi nouă în element.
Fără dragoste mă duc şi mă întorc plină de neînţeles,
Revin şi caut şi nu ştiu ce vreau,
Merg treptat până ce mă lovesc de mine însămi…

Puterea mi-e sleită de frumuseţea care
Murmură în adâncurile fiinţei mele fără nicio încetare…
Torţa îngheţată încă mai arde în minte,
Alerg fără capăt şi caut cuvinte…
Respect totuşi firea, o iluzie de zile,
Pierdută pe un drum caut rătăcire.
Murmură şi florile ce cresc din mine,
Murmură totul, în afar’ de cuvinte…
Nu mă chema, lasă-mă să le-aud tăcerea…!