Avem iarnă!
E foarte ciudat când ai atâtea de zis și totuși nu ești în stare să zici nimic. E ciudat când simți atât de multe și totuși nu ești în stare să trăiești nimic din ce simți cu adevărat. Mai exact e ciudat acel contradictoriu infinit în care îți infingi rădăcinile inconștient. Mi-am schimbat scrisul… ciudat. [...]
M-am săturat să tot scriu despre fantasme transparente transpuse cu prea mult tact în suflete. Mi-am dorit cândva să mă pot opri din a simţi emoţii nedefinite, din a-mi simţi inima luându-se la întrecere cu aripile fluturilor din stomac orbiţi de obsesii imperfecte. Îi îngrijesc cu mare responsabilitate, cu speranţa că îşi vor lua zborul [...]
Un trup gol şi o cămaşă de culoarea unei coji de portocală. Îi acoperă parte din coapse, îi dezvăluie două treimi din umăr şi se ridică la fiecare boare de vânt care se strecoară pe uşă de fiecare dată când vreo închipuire de-a ei o deschide. E prinsă în pioneze şi stă zile întregi neclintită [...]
Încerc să mă ascult din interior. Să dau la o parte visele, să visez dorinţe şi să-mi doresc imposibilul. Aş ţine timpul de mână şi aş sta pe loc; să stea şi el. Mi-aş scutura cămaşa de praf să mă simt „ca nouă”. Aş alerga spre orice mi-ar oferi senzaţia că trăiesc. Aş mai ţine [...]
4 săptămâni şi o zi. Şi mai urmează altele la fel de friguroase şi la fel de fără tine. Doar că azi ar fi trebuit să ne întâlnim amândoi în zăpadă. Tu, venind din trenul acela kilometric de-mi cutremură inimă de fiecare dată când nu te văd de unde cobori, iar eu ţintuită undeva pe [...]
Comentarii recente