2 responses to “Un veac de singurătate – lumi paralele”

  1. Andreea M

    E o carte extraordinară, din punctul meu de vedere cea mai bună carte a lui Marquez. Trebuie să recunosc că e uşor dificilă de citit, şi că e acel gen de carte pe care nu o poţi închide, însă Marqez e unul dintre acei autori care ori îţi plac, ori nu. Dacă v-a plăcut Un veac de singurătate mai citiţi Marqez sigur o să vă placă!

    By the way, foarte draguţă descrierea cărţii, felicitări!

  2. Iulia

    Fascinantă cartea. Pe lângă realităţile sociale şi politice, e interesantă perspectiva dragostei, care deşi ar putea fi o referinţă salvatoare, de fiecare dată depăşeşte graniţele morale transformându-se în grotesc, dezumanizând fiinţa. Interesant este şi cum toate personajele pornesc la drum cu verticalitate şi optimism şi se îndreaptă spre o degradare treptată, foarte reprezentativ pentru om în general. Apoi, ceea ce mi s-a părut iarăşi fascinant a fost derularea rapidă a existenţei unei întregi comunităţi, care a sfârţit prin a fi eradicată de pe faţa pământului, ca o recapitulare a teoriilor începutului şi sfârşitului.
    Sunt multe de spus despre această carte pentru că deţine un subiect complex, dar câteva pagini nu ar fi de ajuns. Recomand „Toamna patriarhului”.

Lasă un Răspuns

CAPTCHA

*