Asculți… colinde de suflet… versuri ce îţi aduc aminte de timpurile vechi în care erai copil. Stăteai ore întregi cu nasul lipit de geam ca să vezi dacă vine… te mai dezlipeai pentru câteva secunde doar ca să ţi-l încălzeşti. Dar nu stăteai prea mult, de frică să nu pierzi momentul. Adormeai de fiecare dată înainte înainte să vină acel moş bătrân şi grăsuţ îmbrăcat în haine roşii şi încălţat cu ghete de troian.
Totul era ca în basm: tu împreună cu ai tăi împodobind bradul, dansând nebuneşte cu ghirlande de speranţe în mână şi cu globuri de a fost în loc de cercei. Luminiţele de vise făceau totul, dar nu fără steluţa din vârful muntelui de împliniri pe care o puneai urcându-te pe umerii tatălui tău… acele vremuri în care nu te mai întorci. Obişnuiai să strici câte ceva în bucătărie, oricât de mic… voiai certat… îţi plăcea asta!
Gustai din bunătăţile făcute de mama ta şi râdeai de fiecare dată când te mânjeai până la coate. Te spălai de tristeţe şi fugeai să te îmbraci în pijamalele de dorinţe. Voiai jucării multe, cât să te joci mereu şi spuneai mamei că asta îţi vei dori mereu, neştiind ce va mai fi. Nu îţi păsa de prea multe. Erai fericit mereu… Noaptea visai la lucruri imposibile care te făceau să speri… Te trezeai tot timpul primul, neştiind ce te aşteaptă sub bradul împodobit cu atâta dragoste. Fugeai repede spre el însă părea că inima ajunge înaintea ta. Te opreai in faţa lui, te aşezai în genunchi aproape fără să respiri şi începeai să rupi din hârtia de mister, însetat să afli cât mai repede ce secrete se ascund în spatele ei. După ce vedeai jucăriile te duceai cu ele la parinţi săreai pe pat, între ei şi încercai să îi faci să înţeleagă că ai fost cuminte şi de aceea ţi-a adus Moşul jucării.
Aş spune că Moşul nu există dar îmi e frică de urmări…
După, stăteai cu orele jucându-te cu noile tale vise; vise de copil ce se aşterneau odată cu fulgii… Totul era alb… un alb de trecut, de a fost, de mai e… un alb de mai vreau… De fapt era alb de fulgi….
Mă uit afară şi văd vise ce dansează cu fulgii… Ce se va întâmpla dacă mâine va fi soare? Se vor topi visele? Se opreşte cântecul… nu mai are ce să mă îndrume. Nu a trecut mult… a început altul… Ce fac? Ascult cântece de suflet încercând să alerg, fără să mă uit în urmă, spre trecut: a nins…
cu cuvinte ti-a sadit Mosul in suflet..Felicitari!
ce cuvinte ti-a sadit Mosul in suflet..Felicitari!
cam trist totusi…timpul inca nu e pierdut pentru a ne bucura, chiar daca bucuria este alta (desi poate pentru unii nu a venit mosul „bătrân şi grăsuţ îmbrăcat în haine roşii şi încălţat cu ghete de troian.”)