O mie nouă sute optzeci și patru

Eric Arthur Blair (25 iunie 1903 – 21 ianuarie 1950), cunoscut în special după pseudonimul George Orwell, a fost un autor și jurnalist, făcându-se remarcat prin inteligența sa, interesul asupra justiției sociale și fiind susținator al socialismului democrat și opozant al oricărei forme de totalitarism. Autorul este cunoscut în special pentru romanul politic 1984 (publicat in 1949) și nuvela satirică Ferma Animalelor (1945). Cele doua opere au fost clasate în topul celor mai bune romane și nuvele engleze ale secolului al XX-lea.

1984 este un roman distopic care întruchipează o societate colectivistă și o guvernare oligarhică, adică, în esență este vorba despre un roman politic ce prezintă foarte detaliat caracteristicile unui stat condus de către un singur partid ce deține controlul total, dar și povestea unui tânăr ce nu este capabil să se integreze și rezista presiunii acestei lumi.

Luat drept avertisment încă de la publicare, romanul s-a dovedit a fi foarte aproape de realitate,  multe din elementele distopice s-au regăsit în guvernările ulterioare,  din acest motiv țări cu regimuri totalitariste au interzis această carte. Tema romanului nu este doar una politică, ci și una socială, fiind prezentate ipostaze ale vieții în special prin meditațiile personajelor asupra libertății și iubirii.

Winston Smith este personajul principal al romanului. Activitatea lui este de falsificare a documentelor și cărților pentru ca ele să se potrivească în contextul actual, generat întotdeauna de către partid. Personajul este slab conturat, el fiind definit doar de cateva trăsături fundamentale, poate de aceea nu se creează o legătură puternică între cititor si personaj. Însă, personal, au fost momente când m-am regăsit în întregime în deciziile acestuia și am „luptat” acolo unde și acesta avea nevoie de libertate. Toate gândurile lui Winston sunt meditate în continuu pe parcursul romanului, ele se repetă și ating un nivel filozofic, ca mai apoi sa fie distruse odată cu umanitatea sa. Tortura la care este supus acesta nu se rezuma doar la manevrele la care recurgea Inchiziția, scopul nu este să mărturisească, ci sa fie umilit, să i se distrugă orice urmă de gânduri neortodoxe.

Tortura este în romanul 1984 modalitatea de perpetuare a Partidului, aplicată întotdeauna Partidului Exterior, membrii fiind supuși unei sclavii mentale, folosiți pentru întreținerea și susținerea Partidului. Partidul Interior este întruchiparea Fratelui cel Mare și, prin urmare, membrii acestuia sunt deținătorii Puterii, atât timp cât clasele sociale rămân neschimbate, Partidul Exterior subjugat, iar prolii îndobitociți intenționat.

Cartea creeaza o utopie a ignoranței, lipsită de valori, memorie și libertate. Totul în favoarea unui cult al puterii și al plăcerii, din care doar o elită a urii poate face parte. Ignoranța proletariatului este cultivată în mod intenționat de către partid, interesul lor de a se răscula este distrus în lipsa inteligenței și puterii de a se coagula într-o forță. Chiar și motto-ul partidului asigură acest lucru, („Prolii și animalele sunt liberi”), dat fiind că ei nu pot judeca mai mult decât un animal.

Avertismentul pe care îl oferă această carte nu se limitează doar la evitarea controlului și supravegherii totale. Există un lucru care ne privește pe toți, este nevoie de vigilență și de trezirea maselor ignorante, altfel, precum spunea titlul unei gravuri celebre, vom realiza că somnul rațiunii naște monștri.  Descoperitea formelor de autoritate totalitare este unul dintre primii pași ce trebuie urmați. Distopia romanului constă într-un element central: supravegherea trebuie sa fie făcută întotdeauna asupra autorităților și nu invers, principiu fundamental al democrației.