Moldova. Iaşi. 2010. Dacă vezi oraşul vei crede că e varianta după bombardament. Ăi mai mari îşi propun să termine lucrările în anumite zone în numai o lună. Cam greu când ia o săptămână să se toarne 50 metri de beton.
Dar avem fonduri pentru sport. Şi 80% din fonduri se duc într-o echipă de fotbal care nu ne-a mai făcut mândri de mult. De fapt, nu ne-a făcut mândri niciodată, pentru că mereu s-a învârtit între locuri codaşe şi retrogradare. Dar normal: „Tata votează cuuuuu şi cuuuuuuu fiindcă o să bage bani în fotbal.”. Fotbal care pare să fi monopolizat întregul oraş, care atrage fonduri cum e atrasă musca de… lumină şi care ne paralizează proiecte care ar putea fi chiar importante pentru oraş.
Însă adevăratul şoc despre oraşul nostru drag l-am avut când mi-au picat ochii pe o ştire scrisă cu litere de-o şchioapă pe prima pagină a unui ziar, anume că municipalitatea nu alocă fonduri pentru evenimente culturale vara aceasta întrucât suntem un oraş universitar şi dacă au plecat studeţii ar trebui ca ultimul să stingă lumina, pentru că oricum oraşul nu mai are şi rezidenţi. Poate că şocul nu ar mai fi fost atât de mare dacă nu s-ar fi bătut apa-n piuă, inclusiv, de fapt mai ales la Noaptea Albă a Străzii Lăpuşneanu că se doreşte ca Iaşiul să devină Capitală Europeană a Culturii. Ba, mai mult, s-a susţinut chiar şi că noi trebuia să fim prima capitală a culturii, nu Sibiul.
- Sunt sigură că panourile au rol estetic.
În momentul acesta sunt sigură că vă vin o mie, nu doar un motiv pentru care acest vis nu e posibil. Poate de vină e Teatrul Naţional, care a fost construit în doar 2 ani, dar durează mai mult de 4 să fie renovat sau poate e de vină Palatul Culturii, care se degradează datorită concertelor susţinute în faţa lui şi care, de asemenea, urmează să intre în reparaţii. Poate totul este din cauza nenumăratelor şantiere ce dau oraşului un aspect de mină de cărbune. Îmi vine în minte Filarmonica, îmbrăcată în schele de când am eu amintiri legate de centrul oraşului, deci, de vreo 13 ani. Un lucru este sigur – spre deosebire de Sibiu care, deşi nu mai este capitală, este gazda a numeroase evenimente, care nu rămân mereu la stadiul de promovare locală (vezi concertul Nightwish de vara aceasta), Iaşiul nu ştie să îşi promoveze valorile.
Dorim multe, dar nu facem destule ca să obţinem ceea ce ne dorim. Sau, mai bine spus, şi-o doresc conducătorii, în declaraţii şi în şantiere începute de dragul de a arăta că se face totuşi ceva. Asta probabil pentru că urmează nişte alegeri în toamnă şi pentru că trebuie câştigat teren. Mă întreb totuşi, ce se va întâmpla după? Vom lăsa probabil totul în paragină încă 3 ani până când vom începe iar nişte lucrări – exerciţiu de imagine… sau de imaginaţie – a ceea ce ar putea fi dacă majoritatea românilor, odată ajunşi într-o poziţie fruntaşă, s-ar ţine de treabă. Mulţi critică, dar problema adevărată este de ce critică – din spirit civic sau din invidie? Ajunşi în locuri înalte, probabil că mare parte dintre cei care critică ar face ca-n bancul cu porumbeii: când au fost jos ţi-au mâncat din palmă, însă o dată ajunşi în zbor… exerciţiu de imaginaţie :).
Iată un articol scris cu cap.
De adăugat că structura de rezistență a palatului mai e dată peste cap și de proiectul Palace (investitorii au plecat, găurile au rămas).
Palas-ul, cu excepția dorinței de a consolida versantul ca să n-o ia Palatul Culturii la vale, e o mare tâmpenie. Ciuntim arhitectura în stil gotic cu niște clădiri moderne, a căror fațada nu se potrivește deloc în acea zonă. Nici nu vreau să compar managementul orașului nostru cu cel al orașului Piatra Neamț, de exemplu. În 4 ani acolo s-a făcut cu un complex de agrement superb, cu strand, căsuțe, terenuri de sport, o pârtie de schi și o telegondolă, noi ne-am ales cu găuri, atât în buget cât și în asfalt.
Toți mă contraziceau înainte: „Proiectul Palas se va termina până în 2010”.
Cine râde ultimul, râde mai bine >:)
Complicat cu ”săpatul” prin orașe… toate orașele din țară, cred că au tot felul de zone interesante pentru ”investitori” dornici de câștiguri rapide!
Pe noi ne interesează însă în primul rând Iașul în care trăim… unde primarul este cum este… și în mod sigur nu se compară cu cel din Piatra Neamț sub nici o formă.
Proiectul Palas este un exemplu clar de ingnorare a interesului public în favoarea celui privat. Este o crimă să sapi sub Palatul Culturii, construit în stil neogotic (gotic flamboyant) la incepurul secolului XX (1926), și să obturezi vederea dinspre Podu Roș.
Referitor la Palat aș mai putea aminti că eram foarte mândru când am fost invitat la Balul de strângere de fonduri de prin 2005 și am contribuit cu o sumă aflată la limita de sus a posibilităților pentru salvarea Palatului, iar la puțin timp m-am simțit excrocat, când am aflat că fostul director (Dumnezeu să-l ierte) a cumparat un Tuareg de 40.000 de euro!
Cât despre râs… cred că vom plânge toți până la urma…
Dacă acum e rău, să vedeți ce va fi în viitorul apropiat: din ce în ce mai mulți șomeri, din ce în ce mai mulți muncitori ce vor pleca din țară de aici rezultă taxe mai mari la stat pentru a plăti pensiile bătrânilor (ce depășește numărul de muncitori actuali ai României și nu numai), bani împrumutați de la FMI (de unde vom aduna noi 20 de miliarde de euro ? :)) ).
Aștept zâmbind sfârșitul 😀
Nu avem valori. România va fi o ţară neînsemnată atât timp cât vom promova tradiţiile şi cultura ţării noastre creştin ortodoxe. 🙂
Crezi? Vezi Grecia, vezi Bulgaria care reuşesc să păstreze şi aceste valori şi sunt şi bine promovate. Trebuie găsit un echilibru.
Pentru „hippiemuslim”…
Nu vreau să sar la gâtul nimănui şi nici să împiedic pe alţii să îşi dea cu părerea, dar cred că este o exagerare grosolană să dai vina pe tradiţia şi cultura ortodoxă pentru ceea ce se întâmplă în România!
Din dorinţa de obiectivitate de obicei nu prea intervin cu comentarii decât pentru a modera vreun eventual conflict, însă de data asta comentez pentru a-mi exprima strict opinia personală pentru că nu pot rămâne indiferentă la o afirmaţie (destul de gravă aş spune) cum este cea făcută de hippiemuslim…
Din păcate tocmai din cauza asta suntem neînsemnaţi, pentru că nu ştim să ne promovăm tradiţiile şi cultura. Iar multe dintre valorile noastre stau tocmai în tradiţia şi în cultura pe care le-am avut cândva.
Nu văd care este legătura cu creştinismul, însă a afirma că nu avem valori mi se pare ori o lipsă de informaţie ori o încercare nefondată de a afirma ceva doar de dragul afirmaţiei.