Stafia
Câinele lui Septembrie lătra albastru soarele încă puternic al verii… Iarba din parcuri mirosea a cuptor încins, iar căldura se întindea pretutindeni, ca o mare pisică. Te ştiam pierdut, pe mări necunoscute, mări visătoare şi pline de nou. Te ştiam departe de fierbinţeala ce moleşea mortal locurile; însă tu erai acolo… atât de aproape de […]
Ploaia
Răsăritul dă speranţă. Apusul dă mângâiere. Cerul înstelat oferă bunătate. Soarele dăruieşte lumină inimii. Vântul smulge toate durerile şi le alungă. Norii întunecă gândurile rele, Iar ploaia te face să plângi Pentru fiecare moment Trăit până acum.
Cina
În umbră, pensula pictează Imagini de lumini şi trupuri De fum. El, Luceafăr fără aripi, De zbor, spre apus, Şi ea, fluture, Rătăcind pintre scântei; La masa din valuri, Se aşază, printre petale Luceafărul. Iar luna, cu ochi de fluture, Prizonier printre scântei, Ca un vârtej de flori furate, Şi de pete de culoare, Ascunse […]
Comentarii recente