LIIS Evoluează!
Trebuie să ne susţinem liceul în cadrul Concursului Naţional "Emil Racoviţă"! Pentru a vedea expoziţia despre evoluţie sunteţi invitaţi la parterul corpului B şi pe pagina de FACEBOOK.
Lalele, lalele…
iarna
Eu, în 2021 – Jurnal apocaliptic (II)
Ochii mi se deschid într-o nouă zi. Frigul durează deja de zece ani. Când ultimile stăvilare ale păcii se prăbuşiseră, iar ambiţiile crescute în ură şi ipocrizie îşi dădură în sfârşit frâu, n-a fost cruţată nici feciorelnica Siberie, nici luxurianta bogăţie a tropicelor. Totul e sub pâclă acum, eu îmi văd chipul nebărberit într-un ciob [...]
Iarnă înlănţuită
E doar ninsoare peste lume, numai clinchet de argint… Vâltoarea continuităţii îmi zbuciumă trăirea. În natura vie suflam în fulgi cu jind Și apa în asfalt, umbrind pământul, se topea. Sunt viciul neprihănit al unui smalț fără de negru; Faleză-n marmură, eu nu rezist plăcerii De-a-mi fisura mantaua din cântecul funebru Al unor păsări vesele [...]
Ca într-o poveste….
Urc încet bulevardul, încercând să-mi ascund faţa de iarnă. Nu îmi este cu putinţă. Mă ciupesc fulgii şi şi mă dau bătută până la urmă. Vals nebun, uşor, etern, inexplicabil… afară. Nici un ştiu dacă e vals. Cred că e un tangou, sau poate o polka. Da, cred că e polka, e un dans nebun, [...]
Aşteptând…
Pe geam, aripi şi flori de gheaţă, pe care suflarea-mi caldă le topeşte… Melodia se opreşte brusc. Tresar. Un zogomot ciudat se-aude; ahh… e doar vântul… ce a trântit uşa de la intrarea în casa pustie, dar atât de înăbuşitoare şi sufocantă. Papucii pufoşi de casă, mă aşteaptă să îi încalţ, să încep noua zi. [...]
Cutia mea cu iarnă
Deja simţeam mirosul de măr cu scorţişoară. Ciocolata caldă de la tonomat o vedeam într-o cană mare luată direct din mână lui. Părul ciufulit cu ceva zulufi îngheţaţi la vârf şi o pereche de mănuşi fără degete uitate în grabă în pragul uşii. Totul mi se întâmpla în fracţiuni de secundă suspendate în fulgi pufoşi [...]
|
|
Comentarii recente