By Ioana Abuzuloaie on 16 mai 2011
„Eu sunt un strop de suflet […]” (Lucian Blaga – Lacrima și raza) Cred că aş fi fost în stare să stau cu pagina albă, scrijelită-n nimic zile, săptămâni sau poate chiar luni întregi. – Un elevator, vă rog! Astăzi extragem cuvinte. Stau pe holul limbii de ceva timp şi mi-e să nu se […]
Posted in Arhitectura de silabe, Proză | Tagged apoteoza, cafea, el si ea, femeie, fum, gânduri, Ioana Abuzuloaie, iubire, nesiguranta, pian, suflet, tigara |
By Ioana Abuzuloaie on 7 martie 2011
Nu vroiam decât să-mi încep sâmbăta cu o cafea dulce ca să compenseze doza de amar de care am avut parte în timpul săptămânii. Vroiam ca nimic să nu-mi tulbure dimineaţa şi să mă lase toţi acolo în fotoliul meu, din când în când poate doar privirea să-mi alunece în cană: gol şi totuşi atât […]
Posted in Editorial | Tagged cafea, editorial, educatie, fluturi, intrebare, Ioana Abuzuloaie, iona, oameni, raspuns, revelator, romania, strainatate |
By Ioana Abuzuloaie on 7 februarie 2011
Un trup gol şi o cămaşă de culoarea unei coji de portocală. Îi acoperă parte din coapse, îi dezvăluie două treimi din umăr şi se ridică la fiecare boare de vânt care se strecoară pe uşă de fiecare dată când vreo închipuire de-a ei o deschide. E prinsă în pioneze şi stă zile întregi neclintită […]
Posted in Arhitectura de silabe, Proză | Tagged alb, carte, copou, cuvinte, femeie, Ioana Abuzuloaie, iubire, negru, parfum, reflexie, trup, urs |
Comentarii recente