Articol realizat de Alexandru Ionescu şi Theodora Varvaroi
Permanent orice părinte îşi doreşte copii inteligenţi, care să se afirme în societate şi să facă ceva important în viaţă. Pentru aceste lucruri părinţii se lasă deoparte pe ei şi încearcă să facă tot posibilul ca copii lor să se dezvolte pe plan intelectual cât mai bine. Şcoli de elită, meditaţii, concursuri în judeţ, în afara acestuia şi chiar în străinătate, toate acestea însemnând cheltuieli uriaşe iar cei mai mulţi copii care beneficiază de ele nu le preţuiesc la adevarata lor valoare.
Totuşi există şi altfel de familii, familii în care copii sunt de o inteligenţă şi o preseverenţă rar întâlnită dar părinţii, datorită situaţiei financiare precare, nu le pot oferi nici un sprijin înafară de cel moral. Este o realitate crudă a societăţii în care trăim şi în care încercăm să ne dezvoltăm.
Copii talentaţi, muncitori şi motivaţi doar de ideea că trebuie să facă ceva cu viaţa lor ajung să lucreze ca muncitori necalificaţi deoarece învăţământul în ziua de astăzi devine un lux pe care nu toţi şi-l permit. Învăţământul gratuit este de domeniul trecutului, în ziua de astăzi fiind nevoiţi să plătim portarul, fondul şcolii, fondul clasei şi multe altele.
Este groaznic atunci când ai o bază solidă şi o dorinţă incredibilă de a învăţa să nu poţi face acest lucru şi să te plafonezi, resemnându-te la gândul că eşti sărac. Nu consider că aceşti copii ar trebui condiţionaţi de situaţia financiară şi cred cu tărie că statul ar trebui să susţină mai degrabă aceşti copii şi să îi ajute să se dezvolte decât peste 10-15 ani să le plătească ajutor de şomaj. Este un paradox care puţine persoane îl înţeleg iar cei snobi consideră că aceşti copii nu sunt buni de nimic dar pentru că nu deţin un laptop performant sau cine ştie ce altceva. Nimeni nu realizează că o parte din aceşti copii învaţă la lumina lumânărilor, stau în frig, în case fără acoperiş, mănâncă ce apucă şi chiar dacă ştiu că la un moment dat vor trebui să abandoneze şcoala, merg în fiecare dimineaţă 15-20 de km pe jos chiar dacă afară este ger sau zăpadă prea mare.
Dacă cei care sunt acum la conducerea minunatei ţări în care trăim nu se străduiesc să facă nimic în acest sens, ar fi bine ca măcar noi, generaţia tânără, să încercăm să schimbăm ceva şi să ajutăm pe cât posibil. Haideţi să lăsăm la o parte snobismul şi ideile preconcepute şi să îi ajutăm pe cei care merită cu adevărat!
Comentarii recente