Toamnă

Și de voi zice că toamna-i aproape
Voi zice-o de sus, odihnit printre ploi
Și de voi zice că-n noapte nu-i ziuă
și-n ziuă e noapte
Voi face-o cu-n jind de negru strigoi.

Și de voi zice că păsări nu sunt
– Pestilent fenomen în sur anotimp –
Voi zice-o cu glasul plopului cărunt
Privat demult de-al rațiunii nimb.

Și de voi zice că sticla trosnește
Sub greul văzduh din iezeri stârnit
Și de voi zice că lun-amorțește
Voi zice-o-n balada codrului frânt.

***
Se duc peste vârfuri mreje de soare
Licori de lumini, într-un cer nebulos
Așa cum amorul fript de stagnare
Cenușă se face, hoinar zdrențuros.