Puncte de suspensie pentru trup…
Nici măcar nu ştiu… Ce să scriu. Ieri ploaia mă iubea nebuneşte. Mă săruta încet pe umeri, părea că nici n-o simt. Îmi căzuseră şi tocuri. Şi rochie. Şi păru-mi lovise spatele. Greu, plin cu sărutări ude, lăsându-mi urme de bici pe pielea-mi buburuze. Parcă apa curgea nu din cer, ci din tâmple. Alerga încet […]
Experiment literar – Poveste cu fluturi (II) – Vise născute din fluturi morţi
În razele răsăritului funebru S-a născut o aripă rănită Din acelaşi maestru celebru Numit sarcastic – clipă… Zbuciumul viselor moarte se resimte în fiecare colţ al unui suflet rănit. Al unui suflet care a pierdut ceva. A pierdut o parte din el, acea neînsemnată fărâmă, care a devenit vitală fără să fie observată. Acum nu mai […]
Harul îngerului absent
E mic plăpând, aripile-n argint, Şi levitează peste cerul meu noros… Dulceag e zâmbetul său frânt De prea mult ger pictat în abanos. Nu-i dă fineţe nici toga azurie Nici fâlfâitul firelor din spate; Din trupu-mi schingiuit nu o să-nvie, Va dăinui în floarea crizantemelor deşarte. Se-nalţă din mireasma gliei crude Un cap de ghiocel […]
Comentarii recente