Amintiri cu miros de iarnă
Azi m-am trezit cu una din acele stări stupide de melancolie în care sunt prea afundată în gânduri ca să mă pot gândi la ceva precis. De vină nu sunt eu, logic, e vremea de afară care nu face altceva decât să ne înghețe și simpla inițiativă de a respira. Te-am căutat în lumea mea… […]
Roata vremii
Am amorțit de gerul aspru Și așchiile ce mă-nțeapă, Să plec din mult doritul soclu, O ramură pe post de tată. Și-anunță coborârea lui Și tot lin trebuie să plec, Subtil, se-apropie valsând Un fulgușor pe post de bec. Se-aprinde ca un licurici, Tresare și se prinde-n ramuri, Se-ngroașă stratul cu sclipici Ce […]
Prin Alee
În rând cu ploaia eu cădeam Uitând de mine totalmente; În parcul gol încet treceam Prin valul frunzelor demente. De ce-n bolboroseala sură Ce şi aşa înveşmântează timpul, Răcit şi amorţit în zgură, Iubirea îşi pierduse anotimpul…? Vâltoarea plumburie şi amară Incinerează carnea din livezi. Rozând imaginea-mi stelară A mea cădere tu veghezi…
Comentarii recente